Arhive lunare: aprilie 2012

eu sunt tăcerea iar tu eşti cuvântul, eşti chiriaş de suflet in lumea mea de vis ţi-am încropit o odăiţă la mansardă să simţi adiind briza a tot ce n-am promis cu-n braţ de amintiri aprinde astazi focul, se-aud pocnind in soba … Continuă lectura →

nu ştiam…dar visam in cuvinte curcubee de vise să-mi pogoare in minte nu ştiam ce-mi lipseşte până când n-am văzut un cuvânt ce-mi zambea fără să-i fi cerut am cerut doar să piară iubirea din mine, şi-am crezut că astfel … Continuă lectura →

fără tine melodia se îneacă şi tuşeşte aberant a gol… fără tine gândurile-mi seacă, fără tine nu-i dau visului obol fără tine mi-e perfect egal fără să ma aflu-n echilibru, fără tine-s  mare fără val, fără tine sunt scrisoare fără … Continuă lectura →

…astă seară n-o sa visez, mă dor genunchii viselor… le sunt tălpile obosite de-atâta tacere … vârful peniţei a trasat  ostenit doar nişte cicatrici… …în seara asta o să fiu  o stea fără lumină …am noaptea mea, întunericul ascuns adânc … Continuă lectura →

însetata de cuvinte, am băut din ciutura nopţii şi m-am facut vis… ascult dimineaţa cântec de stele şi noaptea rătăcesc prin paradis mi-eşti gând străin răvăşind întunericul  alb din pulberi de stele străluceşti visul, şi-l trimiţi nopţilor, mângâiere… umbra-ţi răsare, … Continuă lectura →

noapte… întuneric de cinci stele… hotel pentru suflete rătăcite…  o lună ascuţită agăţată-ntre ele… pe un pat încropit dintr-o urmă de vis, se foiesc o speranţă şi un gând izgonite din paradis… nu-şi vorbesc…sfideaza tăcut Universul  şi-au făcut aşternut foi … Continuă lectura →

mă priveau toţi ciudat abia-mi căram după mine mersul uşor legănat, aveam sufletul scobit într-o parte de-o iubire mai veche şi zburam cu o aripă fără pereche numai tu m-ai cules când rănit-am căzut, n-ai întrebat nimic, doar m-ai plăcut, … Continuă lectura →

plouă…mi-e goală mintea de gânduri…privesc cum îngeri cu aripi ude îmi bat în geam dar nu am puterea de a mă ridica să le deschid…e-atat de frig in mine … într-un târziu plumbul din picioare se topeste la căldura unei … Continuă lectura →

nu se poate… iubirea noastră nu ştie să dea din coate… stă cuminte pe o băncuţă şi priveşte sfios cum o măsoară curioşii studiind-o cu atenţie de sus pâna jos… e prea scundă, ori poate-i prea-naltă, nu işi dau seama, … Continuă lectura →

De-as fi ştiut ca vii, m-aş fi rugat timpului sa nu mai curga o vreme prin mine… m-aş fi ascuns intr-o secunda şi-aş fi lasat-o sa ma plasmuiasca: un vis primăvăratic, cu infatişare pamânteasca…. cu suflet de petala şi cu … Continuă lectura →

De-ai fi o stea careia nimeni nu i s-a-nchinat pana acum, Mi-as cobori genunchii goi in praful ratacit in drum Si-ncercanata mea privire as ridica-o catre Cer, As cere-un strop de nemurire eu, omul trist si efemer… Ce sa fac … Continuă lectura →

De teama c-as putea sa te pierd am incercat sa strang iubirea-n palma… dar cu cat strangeam pumnul mai tare iubirea mi se scurgea printre degete… Cand am deschis pumnul, n-am mai gasit nimic… un strop de amintire luneca alene … Continuă lectura →