EKG

ma doare gandul tau ranit,i-am bandajat in nopti la rand tacerea
i-am pus alaturi un alt gand tacut sa-i ocroteasca altfel invierea
dar sangereaza permanent iubire, si-i palid, aripa de inger ratacit,
am cautat acelasi tip de vise, resuscitandu-l…insa a pierit…
intre padele stralucind de-amurguri revin  fortate amintiri celesti
si reinvie, pentru-o clipa numai, zambind, acelasi gand…dar nu mai esti…

Notă | Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la EKG

  1. Domnul Bob spune:

    Dar sunt ! Sunt linii, frânte, tremurate
    Sunt energii, scântei de viață pe o hârtie măsurate
    Sunt un simptom, necunoscut, bizar, pentru o boală rară
    Sunt pentru gândul de iubire o regretabilă povară

    Apreciază

  2. fatadefragi spune:

    trişti, paşii gândului se-ndreapt-alene spre iesirea din holul veşniciei lăcrimânde
    doar o privire mai întoarce-odata, să-şi potolească amintirile flămânde
    fără povara ce-a purtat-o-n vise se mişca tot mai greu, şi-i obosit…
    dar, ce se-ntamplă?… tristeţea lui intoarce viaţa in gândul tău rănit…!
    zâmbeşte alb, se-ntoarce, ridică vălul cu care l-a acoperit, in grabă…
    pulsează incă o urmă a iubirii pornită din sărutul de ramas bun ascuns in palmă…

    Apreciază

  3. Mélanie spune:

    minunat scrieti la 4 mâini, versurile voastre devin partituri „pianotate” de doi virtuosi ai cuvintelor…
    Va admir si va recitesc cu-aceeasi placere… Bonne continuation & à+!🙂

    Apreciază

  4. Mélanie spune:

    bonus:🙂

    Apreciază

  5. fatadefragi spune:

    Melanie…ma coplesesc aprecierile tale, stiu ca nu le merit in aceasi masura ca Domnul Bob, dar… ma simt atat de bine… :)) … multumesc!

    Apreciază

    • Mélanie spune:

      N.B. Te rog sa eviti acel „nu (le) merit”… Merci d’avance!🙂

      cum nu ma cunosti personal si pe viu(sic!), te-asigur ca „asa” sunt si-n viata reala: directa, sincera, nu ma „disimulez”, n-am absolut nimic de dovedit sau de demonstrat nimanui, nu dau sfaturi sau sugestii ne-solicitate… spun ce gândesc, ce (re)simt, altfel tac… I’m serious. Anturajul meu apropiat si prietenii(aceiasi de zeci de ani!) stiu ca nu-s genu’ sa „perii”, ca vor auzi de la mine si ceea ce nu „vor” s-auda, însa-mi apreciaza sinceritatea, stiind ca pot conta pe mine în orice situatie sau circumstantza… compris? am zis!🙂

      Apreciază

  6. fatadefragi spune:

    …am inteles, sa traiti!🙂
    nu stiu de ce, dar cand e vorba despre tine ma tot incearca invidia… pentru cate lucruri stii…pentru cate locuri ai vazut, probabil pentru cate lucruri minunate ti-ai dat voie sa traiesti, pentru faptul ca stii sa fii prietena cu adevarat (cine si-ar dori un prieten care sa stie doar sa laude? adevaratul prieten e cel care-ti arata defectele si te ajuta sa le corectezi,nu?)…pentru ca stii sa spui lucrurilor pe nume fara sa ranesti…pentru ca esti minunata fara sa te straduiesti nici macar un pic…
    …iar prietenii tai, sunt convinsa ca stiu cat sunt de norocosi… de fapt, cred ca si pe ei ii invidiez!🙂

    Apreciază

    • Mélanie spune:

      O.K. young lady, pe loc repaus!🙂 Cu „invidia”, you did touch my heart…🙂

      N.B. daca ai trecut pe la coloana mea, mi-ai vazut pozele si-ti imaginezi ce vârsta am, ne-liftata, ne-botoxata, ne-supta(LOL-adevarat!), so time is on your side, babe…🙂

      Apreciază

  7. fatadefragi spune:

    dupa reteta ta, cred ca daca am pune cate un ne- inaintea tuturor cuvintelor ne-am apropia de perfectiune…

    Apreciază

  8. Pingback: La patru mâini « Cuvinte Răvășite

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s