Arhive lunare: mai 2012

inca ne stim, ne scriem inca-n ganduri… suvitele de ploaie imi caligrafiaza-n minte randuri tulburi inca ne stim, si inca ne e dor de vise de-atatea ori lasat-am portile deschise ca viselor le-a fost usor sa zburde sa-si potoleasca foamea … Continuă lectura →

cand gongul bate sfarsit de poveste, pe scena, un actor intristat se opreste, isi alinta decorul in care cu drag a jucat si-i zambeste soarelui de hartie care de-atatea ori l-a luminat… nu priveste in sala, ci priveste in sine … Continuă lectura →

poate ca este vremea, poate ca timpul piesei s-a scurs ca orice piesa jucata, ca orice zi minunata, a ajuns la apus… poate ca nu ne ramane decat tacerea ascunsa in noapte, tarziu poate ca nu-mi mai esti, poate ca … Continuă lectura →

iti scriu, in fiecare zi, in gand, cu vorbe de lumina si-astept ca soarele sa nasca pe panza noptii de intunecare plina iti scriu in fiecare zi ravasele in suflet, citeste-le, zambeste, iti scriu, chiar daca postasul la poarta mea … Continuă lectura →

N-am răbdare, Mă zbat cum se zbat clipele între minutare Încerc să fac ordine în ale minţii sertare Deschid, scormonesc, scot, citesc şi le-amestec Nu mai ştiu pe care şi de unde le-am scos Oricum, nu contează căci le ştiu … Continuă lectura →

Îţi scriu Nici măcar asta nu ştiu sa fac Cuvintele mele te caută, Ale tale nu mă mai plac Mi-e drag Să mă las atinsă de vis Ştii că, fiecare din ele Mi-a dăruit o fărâmă din Paradis Mi-e dor … Continuă lectura →

Ce noapte tăcută… câţiva stropi rătăciţi au aprins teii înfloriţi şi au presărat peste ei strălucire de vise… Din timp in timp, câte un câine insomniac strigă răstit la Lună… Ploaia a lăsat în urmă parfum de iubire…aşa am crezut … Continuă lectura →

nu am avut iubiri plictisitoare când s-a sfârşit iubirea am pastrat-o ca pe-o floare când mi-este dor, parfumul fiecăreia adie împraştiind în aer miros de fragi pe-aripi de păpădie nu am avut iubiri plictisitoare n-aş fi avut de ce să … Continuă lectura →

Nu pleca, mai rămâi, o să plec eu, Locul meu nu e aici.. Exilează-mă în curcubeu Ori prefă-mă în lumină de licurici Acolo visele neconditionat mă iubesc, Semăn mai mult cu ele, Nu voi spera la vers cavaleresc Şi nici … Continuă lectura →

Căutând în sertarul cu duminici, în ziua de luni Am găsit un răvaş necitit, printre alte minuni Începea cu sfârşitul înainte, apoi cu părerea de rău, Continua cu iubirea ce minte şi sfărşea cu numele meu. Fiindcă-i luni, am ascuns … Continuă lectura →

trupul copt sub fierbinte adiere de vise amintind de poeme rostite în cuvinte nescrise vis dintr-o seară de mai păşind răvaşit înspre Luna dintr-o odăiţă scăldată în sărut şi furtună mărgăritare împraştiate neglijent în cearceafuri nisip adunat de pe plaja … Continuă lectura →

poezia iubirii izvorând din cuvinte, nebună, răvăşeşte aşternuturi de mătase în lumină de palidă lună rostogolindu-se dintre palmele tale in vise, cuvinte suspină îmbraţişând gânduri unduioase ca un trup de copilă le caut sub pernă, însetată, în fiece seară şi … Continuă lectura →

cuvintele tale zămislesc în drum universuri agaţate pe crengile lumii ca merele fermecate în unele-i închisă iubire, în altele numai eresuri şi multe ţin ascunse-n ele, ferite de lumină, gânduri ferecate ţi-aştept cuvintele în noaptea asta minunata, le-am invitat să … Continuă lectura →

stă să plouă…se-aud curcubee chemându-şi culorile din depărtări frunze se zbat neputincioase în întâmpinarea furtunii păsări despică cerul cu fulgere zburând grăbit printre zări picuri grei se coboară să inece tainele lumii a-nceput… fierbe cerul, s-a întunecat de mânie strigă … Continuă lectura →

Sărutul din zori, împletire de rouă şi vise zbătându-se-n gene, Sărutul acela îl păstrez şi-o să-l trimit din timp în timp să te cheme Primeşte-l pe suflet, găzduieşte-l o clipa la tine Să se scalde-n blândeţea cuvintelor tale senine…

poate că ai dreptate, nu îmi scrie, tăcerile-mi vor fi de-acum de-ajuns refugiată în fărâma mea de veşnicie nu te-aş fi auzit chiar de mi-ai fi răspuns ţi-am povestit?…  petecul meu de noapte e doar lumină colorată în amurg am … Continuă lectura →

Fă-ţi palmele căuş şi îndreaptă-le spre stele, Lasă-mi o clipă sufletul să respire între ele Adaugă parfum de gânduri şi o secundă şchioapă Amestecă şi-o amintire tristă smulsă de sub pleoapă Între linia vieţii şi a inimii pune Un strop … Continuă lectura →

scrie-mi… fără tine nu sunt nimic chiar de cad, de cuvintele tale mă agăţ şi mă ridic… nu lăsa tăcerea să se-aştearnă-ntre noi ascunde-mă între gândurile revărsate şuvoi scrie-mi iarăşi, alungă-mi teama aceasta nebună făra tine mi-e frig, mi-este gol … Continuă lectura →

M-am rătăcit de cuvinte…le-am trimis într-o seară să te caute pe drumul curcubeelor îngemănate … voiam să privim împreună cum aluneca iubiri pe panta deznadejdii …pe vremuri te chemam să privim cum alergau îngerii cu tălpile goale, râzând… Poate că … Continuă lectura →

noapte adâncă, zgomot de paşi strecuraţi printre gânduri rebele braţe întinse cuprinzând întunericul până la stele cer pistruiat cu vise, foşnet de stea răsărit de-amintire cu iubire ascunsă în ea furtună cu tăiş de fulger ceruri arzând clipă speriată cu … Continuă lectura →

-Fată floare, fată stea, fată din inima mea Cine-ţi cântă-n nopţi târzii aşteptând să reînvii? Fată soare, fată vis, cui i-e dor şi nu te-a scris? Cine face drum bătut între Rai si Iad tăcut? Fată cânt, fată dorinţă, cin’ … Continuă lectura →

tarziu de mine… nu m-asteapta vremea, cuvinte prafuite-mi pun in plete mi-e gol si mi-e pustiu, si doar parerea mi-arata vorbe de odinioara vesele, cochete cuvinte furioase ma acuza, cuvinte amputate dau la schimb prin lume umblu trista, o zaluda … Continuă lectura →

captiva-ntr-o secunda, n-ai cum sa ma atingi mi-s buzele de flacari si ochii-n mreje prinsi s-ar ineca in lacrimi de te-ar privi in ochi amarul din privire s-ar preschimba-n deochi cuvantu-ascuns in palma, nescris, n-o sa inghete in plamadirea vorbei … Continuă lectura →

fac parte tot mai rar din viata mea si strig absent prezentului din mine nu-mi mai zambeste cerul noaptea cu luciri de stea chiar de sunt stele, nu ma indreapta catre ziua care vine pe cerul meu s-a-ntunecat speranta prea … Continuă lectura →

lună însângerată…niciodată nu a mai fost o noaptea-aşa târzie… miros de lacrimi, nici o stea… doar ploi de vise-n îndârjire vie mânjeşte luna cerul cu albeaţă întristată frânghii de ploaie se dezleagă ascuns, în zarea prea întunecată aşteptam veşti cu … Continuă lectura →

„Și drumul se termină, iar la capătul lui nu e Paradisul, e doar Împărăția Cerurilor. Iar noi, Acolo, nu avem loc” … suntem prea mici, iar stelele sunt prea inalt asezate ca să le putem atinge, orice apropiere mai mare … Continuă lectura →

..să ne iubim, lipsit de sens şi fără rost… mereu se va-ntreba cum ar fi fost dar ştii raspunsul, zori s-ar fi născut împărtăşind fie şi numai un sărut la fel de bine i-ar fi fost ca să te ştie … Continuă lectura →

amiază caldă, vântul îşi rosteşte cu blânde adieri şoptirea, se lasă frunzele-alintate şi îi sărută rătăcirea au început să plângă sălcii cu verde crud si mâţişori pe bănci prea goale, bulevardul işi sprijină adânci tăceri arţari zâmbesc stângaci cu frunze … Continuă lectura →

miez de noapte…miez de tăceri, de-aşteptări… uşa e închisă, ca şi gândul… bat la fereastra ta şi îmi răspunde vântul rătăcind alene peste creştet de vis dormi, ori fumezi…nu văd să fi scris… imi strecor privirea printr-un geam afumat de … Continuă lectura →