Căutând în sertarul cu duminici, în ziua de luni
Am găsit un răvaş necitit, printre alte minuni
Începea cu sfârşitul înainte, apoi cu părerea de rău,
Continua cu iubirea ce minte şi sfărşea cu numele meu.
Fiindcă-i luni, am ascuns în neziuă răvaşul
refuzând să-l semnez înainte de asfinţit
M-am gândit să alerg să vorbesc cu poştaşul
să îi strig să se-ntoarcă grăbit…
-Pune-i piedica Timpului!
-Spune-i Lumii să se oprească!
Vreau să te gândesc în două cuvinte…
Cele doua cuvinte stau faţă în faţă
se privesc în ochi, adâncit
nasc priviri arzânde, de iubire se-agaţă
din sertar, duminici zâmbesc aurit…
-
Arhive
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
Pingback: Sertarul cu marți până joi « Cuvinte Răvășite