am încercat să-ţi scriu, de o mie de ori, dar nu am avut decât o mie de seci cuvinte
nici un gând dintre cele o mie încleştate-n tăceri nu mi-au lăsat porţile visării deschise
când se lasă amurgul, îmi doresc să visez şi îţi spun bună dimineaţa si tie, iubite
mi-ai strălucit zorii de-atâtea ori când printre gene mi se întindeau leneş, vise
buna dimineaţa, iubite, azi mi-au jucat peste suflet, îngeri, şotron
sub un tei înflorit care şi-a lăsat blând, peste mine, parfumul
râdeau îngerii şi săreau vesel aruncând în loc de piatră cu un balon
mi-ar fi plăcut să îmi rămână în suflet pentru totdeauna doar unul
încă mai sunt păpădii, suflau îngerii alergând printre vise, în puful din ele
şi împlineau, pentru fiecare fir ce zbura către Cer, o arzătoare dorinţă
toţi trecatorii au strigat, unii voiau un petec de Lună, alţii să priveasca la stele
eu n-am îndrăznit să rostesc un cuvânt, aş fi vrut doar să-ţi fiu dimineaţă
bună dimineaţa, iubite, mi-a fost atât de dor, şi mereu o să-mi fie
cel mai frumos şi mai curat gând al meu, către tine astăzi se închină
nu căuta un cuvânt care să-mi strige o vorbă în faţa, mi-ai adus în viaţă magie
eşti minune abia aşteptată dar atât de târzie, eu sunt doar dimineaţă înnorată, plină de vină…
frumos!
ApreciazăApreciază
multumesc!
ApreciazăApreciază
@”aş fi vrut doar să-ţi fiu dimineaţă…” minunat… am scris undeva:” îti sunt mareele zorilor, plec, revin… azi, mâine, mereu…”
– – –
„un înger îmi bate la usa…” – superbe versuri:
„Un signe, une larme,
un mot, une arme,
nettoyer les étoiles à l’alcool de mon âme…
Un vide, un mal
des roses qui se fanent
quelqu’un qui prend la place de
quelqu’un d’autre…
Un ange frappe a ma porte
Est-ce que je le laisse entrer?…
Ce n’est pas toujours ma faute
Si les choses sont cassées
Le diable frappe a ma porte
Il demande a me parler
Il y a en moi toujours l’autre
Attiré par le danger…”
ApreciazăApreciază
Multumesc, Melanie…
ApreciazăApreciază