replică

închide ochii…şi pieptul lasă-ţi-l uşor să respire
încetineşte-ţi pasul, o să te port de mână prin Iubire
să nu-ţi tremure gândul, o vreme n-o să fac nici un popas
cuvintele adună-ţi, e-atât de puţin timpul ce ne-a mai rămas

întinde mâna cu care blând ai mângâiat noaptea mea
o să rog cerul să-ţi coboare în palmă, este acolo o stea
care la atingerea cuvântului tău de dor se aprinde
sărută-mă pe vise, şi cu gândul tău împrejur mă cuprinde

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la replică

  1. melanietoulouse spune:

    cineva mi-a spus pe vremuri ca sunt „o blânda adiere si-o dulce cântare doar de mine stiuta…”

    Apreciază

  2. fatadefragi spune:

    Ma bucur ca modestele mele cuvinte te poarta pe aripile amintirilor, Melanie, asta ma face si pe mine fericita!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s