Iata, iubite, a venit noaptea de care atat ma temeam….
Noaptea in care Luna nu ma va lumina, ci imi va bate cu lacrimi in geam
A batut si-altadata, si in intunericul noptii am crezut c-o sa pier
Incercasem s-o ucid pe fata din mine, ti-am auzit insa glasul chemandu-ma, ratacit si stingher
M-am intors din moartea in care ma afundasem cu teama
M-am intors catre tine, tu m-ai invatat sa nu-mi dau visele tacerilor vama
M-a cuprins noaptea, iubite, si ma tine atat de strans langa ea
C-am ajuns sa m-aseman cu o bucata de carbune smulsa brutal dintr-o stea
M-as intoarce spre tine, insa noaptea aceasta incepe sa doara
Tine-ma-n brate, iubite, sa-ti citesc lumina din suflet pentru ultima oara
Caci a venit noaptea acesta, iubite, atat de intunecata si grea
Si-o sa plec, insa o sa plec pastrandu-te semn de intrebare agatat in inima mea
Tie, suflet oglindit pentru o secunda cat vesnicia in mine
O sa-ti iau umbra sa imi fie lumina in vremea ce vine.
Iata, iubite, a venit noaptea de care atat ma temeam…
Ma intorc azi catre Lume, numai tu o sa stii ca sunt frunza ratacita de ram…
fatadefragi 
@”sunt frunza ratacita de ram…” – like a leaf on the wind…
„Now, once you’ve made sure that the signal gets through,
There’s one final thing that I want you to do,
Put me where I’ll see stars, so that I can see you,
and I’ll soar like a leaf on the wind…”
ApreciazăApreciază
In ultima clipa iti scriu, nu uita, datorita tie n-o sa mai fiu niciodata un suflet pustiu pentru ca ma va locui in veci umbra ta…chiar daca pleci, ea va ramane numai a mea.
ApreciazăApreciază
Nu-ți fie teamă, noaptea vieții nu te-înconjoară
E doar umbra mea dând târcoale afară
Adulmecă urma unei iubiri parfumate
Și la geamul tău a ajuns pe înserate
ApreciazăApreciază
Pingback: Doar tu o să știi « Cuvinte Răvășite