Toamna

toamna arde amintiri departe de fereastră
iată, o bătaie de aripi, flori părăsite, o umbră de stea ce se stinge…
trecutul pune stăpânire pe iubirea noastra
iar toamna i se-nclina şi în tăcere visele îşi frânge

toamna mi se infiripă în gânduri, stacojie,
iar bătrânul tei cu trup de plop îi e soptirea
azi îi caut umbra gândului ce vis a fost să-mi fie
doar un foşnet trist îi e rostirea

Te iubesc mi-a-ncremenit în minte
fericirea ce mi-ai desenat-o peste suflet
cheama timpul nostru răvăşit printre cuvinte
ea n-o să se veştejească, o păstrez in mine, cântec

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s