… mi-a mai ramas de pictat o farama de toamna si-o sa ma intorc… aramita de vise, frunza galbena-n vant, poate numai cenusa, vechi amintiri leganand imprastiate pe cerul unui basm cu doi miri… o sa ma intorc intr-o zi oarecare privind in adancul viselor tale, si in aramiul ochilor mei voi ascunde noptile in care imi ard in suflet flacarile ochilor tai…
-
Arhive
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
Fragutza, continui sa ma surprinzi, sa ma impresionezi si cu proza poetica… la mine, frunzele-s aramii, la tine ochii… 🙂
„It’s only me… – doar eu sunt
Who wants to wrap around your dreams and… – cea care doreste sa se înfasoare în visele tale…
Have you any dreams you’d like to sell? – ai vreun vis de vânzare?…
Dreams of loneliness…” – vise de singuratate…
– – –
ApreciazăApreciază
… prin vene-mi curg vise, unele-s cenusii, altele sunt colorate…
toate te viseaza in ascunzisul clipelor de singuratate
niciunul nu-i de vanzare, toate sunt prinse de inima mea
cu snurul viselor tale alaturi de care au invatat a zbura…
ApreciazăApreciază
🙂 Multumesc, Melanie!
ApreciazăApreciază
Pingback: Atlantida « Cuvinte Răvășite