timp trecut, imbalsamat cu iubire
asternut de cuvinte imprastiate-n nestire
realitatea ascutindu-si ghearele pe visele mele…
sangerez prin toti porii tristeti nemasurate si grele
alergare schiopatata spre bratele-ntinse…
teama de lacrima cenusii stelelor stinse
imi intorc visele cu fata spre tine
imi rasar soarele palid pe cerul care flacara fierbinte in palme i-o tine
ratacesc printre nori cenusii de atata oftat
mi-este dor de sarutul tau pe buzele mele cald desenat
mi-este dor… imbratiseaza-ma, ascunde-ma in tine de toamna
n-o lasa sa ma-nghete, nu vreau sa-i dau timpul iubirilor vama
fatadefragi 
Ce timp patat de rele ganduri
Isi creste-n tine ai tristetii samburi ?
Asculta-mi mie inima cum bate
Cum tremura cuvintele de dorul tau inmiresmate
Bratele-mi umple cu-al tau trup
Si lasa-ma sarutul de pe buze sa ti-l rup
Priveste-ma in ochi cand te iubesc
Si primavara-n tine lasa-ma sa incoltesc
Iubirea lasa-ne-o sa fie o fierbinte vara
Si toamna indeamn-o sa rodeasca povesti in fiecare seara
Iernii fulgii prefa-i in vise argintii
Uita de timp, de norii lui cei cenusii
Desfa-ma-incet, silaba cu silaba, de ravasitele cuvinte
Si scrie-ma cu ale tale, usuca-mi lacrima cu taina lor fierbinte
ApreciazăApreciază
imi las tristetetile in urma, prada negurilor zarii
octombrie se ispraveste in curand
imi canta-n ganduri imnul invierii
ingropaciunea cuvintelor ce plang
azi simt lumina implinirii cum ma umple
sunt clipa-nmugurita si-ti rasar
fierbinte mangaiere peste tample
port pentru noi in suflet al verilor vlastar
toamna imi arde-n suflet pe ruguri de iubire
privirea ta cu flacara de vise ma aprinde
capitulez in a imbratisarii tale tainuire
saruta-ma silaba cu silaba si-apoi poveste-ntreaga ma cuprinde
ApreciazăApreciază