leac

ce seara maiastra…e toamna ce-si poarta ultimii pasi pe alei
este dorul de ea… dor de visare, este dor de parfumul de tei
dorul de verdele plopului care-si muta tacut vesnicia in fum
arzandu-si dulcea povara a fosnetului in mijloc de drum
ce seara maiastra… plutesc pe taramul visului ceturi grele
insa nu-mi sunt povara pe suflet, sunt doar amintirile mele
poate nu sunt bolnava, numai febra toamnei ce-mi scrie pe ganduri este de vina
tu-mi esti leac, esti cuvantul ce-mi sadeste in ochi flacari si in suflet mi-aprinde lumina

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la leac

  1. fatadefragi spune:

    Multumesc,dragilor!

    Apreciază

  2. Irina spune:

    Cate patimi au toamnele tale, suflet delicat. Cand ajung aici la tine am senzatia ca ai blogul asezat pe un fulg de lebada. La tine se citeste in soapte sufletesti.

    Apreciază

  3. fatadefragi spune:

    Iti multumesc, Irina. Cuvintele tale se-astern cald in sufletul meu.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s