spovedanie

ce sa fac, Doamne… scriu
uneori despre îngeri si despre iubire, alteori doar ratacesc cuvinte-n pustiu…
incerc sa joc sah cu norii, n-am invatat nici acum sa-i urnesc…
totdeauna cenusiul ma-nvinge si mi-e tot mai greu cu iarna din mine sa il stavilesc
uneori imi cad vise din genele grele de inchipuiri, pe pamant
parca-s aripi de fluturi frante de furtuna starnita de-un gand
Ce sa fac, Doamne?… numar ratacite papadii argintii
norii cern gust de sarbatoare, eronate pareri spun ca pe pamant ai sa vii…
nu ma prind in jocul acesta, Doamne, ti-asez sufletu-n palme si cu tine vorbesc
despre ingerii mei, despre fluturi, despre iarna din noi… ce sa fac, Doamne?… inca mai invat sa iubesc…

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la spovedanie

  1. melanietoulouse spune:

    ”Iubirea nu e un obicei, un angajament sau o datorie. EXISTA, pur si simplu. Fara definitii. Iubeste si nu-ti pune prea multe întrebari. Doar iubeste!”(Paulo Coelho – The Witch of Portobello)
    – – –
    „învata-ma cum sa (te) iubesc… da-mi o alta sansa!”

    Apreciază

  2. fatadefragi spune:

    Iubirea… a fost catalogata de-a lungul vremurilor in atatea forme dar niciuna dintre ele nu se supune vreunei reguli. Poate ca tocmai de aceea, oricat de invatati am fi, uneori ramanem corigenti la Iubire. Fireste, iubirea de sine nu intra in discutie… in aceasta privinta, uneori poate fara sa ne dam seama, suntem premianti.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s