Primăvara din noi

A adormit jarul din sobă… poveştile au adormit….
Hai să desfacem lacătele iernii, să eliberăm din îngheţul clipelor verdele crud… vreau să simt emoţia primului zâmbet al ierbii care zvâcneşte din adormirea pământului întâmpinând răsăritul…
Vino, hai să ne lipim urechea de pământ şi să ascultăm cum freamătă viaţa în adâncuri…
Auzi? adună izvoarele roua pământului… ce forfotă nebună… fluturi se zbat prinşi în încleştarea anotimpurilor…
Se-ntorc cocorii cu gândurile pe care le-am ascuns în toamnă sub fâlfâirea aripilor albe… priveşte-i, se întorc trasând cercuri de dor pe cerul iubirii noastre…
Prinde-mă de mână…hai să rămânem aşa, întinşi cu faţa spre albastru…vor creşte ierburile uitării peste noi şi liniştea ne va năpădi sufletele…
Peste câteva veşnicii, arheologii vor descifra, descoperindu-ne trupurile îmbrăţişate, cum s-a născut primăvara…

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Primăvara din noi

  1. Pingback: Cu drag, pentru voi toate ! | Gară pentru doi

  2. kristin spune:

    Un inceput de primavara cu multe sperante si bucurii!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s