miez de noapte

se-apropia miezul noptii…prin grădina iubirii timpul îşi purta straiele impovarate de vise…
orologiul  îşi uitase cadenţa, incuiat in tăceri fără să-şi dea seama prea curând ruginise
copaci gri umbreau sec aleile pe care se plimbau odinioara înflorite surâsuri
zâmbind strâmb la coltul amintirilor stăteau de veghe două ostenite saruturi
dintr-o data un zgomot de aripi… un foşnet de clipă în zbor,
apoi într-o deplină tăcere începu să se-audă al privighetorii cântec izbăvitor…
se porniră secundele să valseze întorcând veselia în vechiul ceas
o altă orânduire a vremii porni, umbrele se-mbrăcară-n lumină, cenuşiul în urmă a rămas…

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la miez de noapte

  1. melanietoulouse spune:

    @”umbrele se-mbrăcară-n lumină, cenuşiul în urmă a rămas…” – fiat lux!🙂
    lasa-ti inima patrunsa de razele astrului-Ra si sufletu’-ti va cânta refrenul iubirii, spargând linistea asurzitoare…

    Apreciază

  2. Ami spune:

    orologiul a ruginit de atata timp scurs…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s