Ai uitat să aprinzi stelele și cerul, neîndurător, le-a renegat… îngerii umblă bezmetici prin vântoasele viselor înganand amintiri… nu mai este lumină dar nici întunericul nu vrea să mă cuprindă …poveștile nu mai știu să adoarmă, și-au împreunat mâinile a rugă așteptându-ți întoarcerea…
Șchiopătez prin lumea asta, calc peste gânduri ciobite…nu-i locul meu aici.
Vino, te-aștept cu tâmpla sprijinită de-un nor… cred că plouă…
-
Arhive
- martie 2022
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
fatadefragi 
îti doresc sa-ti regasesti curcubeul care sa-ti lumineze inima si sa-ti umple sufletul de culorile sale unice, calde, optimiste…
ApreciazăApreciază
Multumesc, Melanie! Intr-adevar, asociez curcubeul cu iscalitura fericirii pe sufletele incercanate.
Imbratisari din departari!
ApreciazăApreciază