Arhive lunare: septembrie 2013

frunze de suflet

de fiecare dată când pleci închid ochii minţindu-mă că priveşti înapoi nu te strig, simt doar cum muţenia sugrumă încet toată iubirea din noi îmi plec genunchii pământului şi amintirile sub tâmpla mea se răscoală plecările tale înlăcrimează uitată în sertarul cu duminici, nescrisă, o coală mi-este frig… aprinde toamna asta cu un sărut şi las-o să ardă în mine mocnit frânge câteva vreascuri de fericire păstrate în colţul lui „ce mult te-am iubit” adapă-mi cu ele setea jarului cuvintelor îngropate-n cenuşă mult prea curând îmbrăţişează-mă cu dorul de cerneală al paginii care imaculată piere arzând am absentat prea mult din fericire  dar ca acum nicicand n-am fost străini hai s-amânăm sfarsitu-acesta sumbru … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | 6 comentarii

cad tăceri arămii

zorii se intorc răniţi dinspre noapte, sub pleoapele-nchise amintirile gonesc temătoare înecând ziua în cenuşă de vise insomniacii cu prea multe sentimente tatuate peste cuvinte se sinucid aruncând în vâltoarea zilei închipuiri neîngăduite mă-mpotrivesc toamnei călcând prin jarul ei cu … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , , | 6 comentarii

de vei veni să ma trezeşti cu un sărut

dorm…cu tampla sprijinită de toamnă încep şi eu s-arămesc…sub pleoapele închise drumuri rătăcite isi perinda colbul invâltorat în furtuni de „te iubesc” … mi-am adunat stelele-n poală şi cerul il tin strâns ascuns între palme-ngheţate trezeşte-mă cu un sărut, o … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | 6 comentarii

dor de ingeri

astăzi dau drumuri pe nimic, mie nu îmi mai sunt de folos eu am văzut cum ploua toamna asta peste aripi de fluturi am văzut cum amurgul se scurgea peste zare neputincios pe când invoca cerului senin pentru zbor și … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , , , , , , | 2 comentarii

când dau tristeţile-n pârg

eu mi te port încă fragedă-n suflet, lumină încercănata de stea chiar dacă toamna își lasă povara cu duminici arămite în poarta mea chiar de copaci osteniți cu pleoapele strânse învelesc în foșnet pământul îmi e încă dor de iubire, … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu