privește, iubite… păsările fac drum întors
printre frunze-arămite răsar mugurii lui „dac-ar fi fost”
ies pagini nescrise din sertare prăfuite, uitate de vreme
și-n aripi de îngeri se preschimbă fluturând să te cheme
privește, cad fulgii amintirii peste rătăcirea uitărilor noastre
cuvinte se orânduiesc în povești nescrise încă în astre
dormi?… zâmbesc, te-au ostenit înstrăinările mele…
somn ușor… o să-ți alint gândurile răsucindu-mi-le pe suflet inele…
-
Arhive
- martie 2022
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
Iau versurile cu mine să-mi ţină visele la cald…
ApreciazăApreciază
Ma bucur cand cuvintele mele cuibaresc vise. Simt ca astfel isi implinesc rostul. Iti multumesc!
ApreciazăApreciază
Pingback: Mă trezesc | Souvenir
Reblogged this on fata noptii.
ApreciazăApreciază