astăzi îți voi spune cât de greu le-a fost viselor s-alunece ca pe-un tobogan ruginit, către coșul uitării,
cum au rămas suspendate-ntre Rai și Infern, între noapte și zi, rătăcitoare prin anotimpurile nemângâierii…
păstram întotdeauna candela aprinsă în casa viselor, în așteptarea poștașului ce uitase drumul spre mine
dormeam puțin, tăcerile țeseau harnic buruieni ce îmi petreceau Raiul din suflet, neînțeles, pe sub furci caudine
ploile ropoteau sporind întunericul prin care orbecăiam, porțile se zbăteau în țâțâni sub năpraznic vânt
valuri de tristețe mă îndepărtau de lângă basme, înstrăinată de tine aruncându-mă în cel mai întunecat labirint
dar păstram aprinsă în suflet candela pentru ziua în care de lumea poveștilor noastre îți vei aminti
te-ai întors pe cărări de cuvânt ostenite să-mi vorbești mie, străina, despre minunea de-a te îndrăgosti
buruiana tăcerii își stinge sămânța sub pasul tău, înflorind liliacul ridică în plină toamnă spre cer osanale
în odăiță miroase-a lan copt și-a suflet de străină-nflorit murmurând gânduri cu care să le farmece pe-ale tale
-
Arhive
- martie 2022
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
Pingback: Inelul gândurilor | Souvenir