la umbra stelelor visele se dezleagă de noapte…
adormi legănat de Luna agățată în câteva șoapte
flăcările privirilor tale aprind aștrii și-apoi se retrag
sub povară de pleoape în foișorul cu mireasmă de frag
țese umbra nopții povești și ți le împrăștie-n vise
fecioare dansează sălbatic pe ritmul dorințelor interzise
prinse-n capcana dantelelor se zbat să te împrejmuiască
și somnul te cheamă…nopții nu-i e încă vremea să se sfârșească…
-
Arhive
- martie 2022
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
fatadefragi 
Buna! Vrei, te rog, sa facem schimb de link-uri?
http://olumenoua.wordpress.com/
ApreciazăApreciază
Cu placere, Cristina!
ApreciazăApreciază
Mersi mult, te adaug acum 🙂
ApreciazăApreciază
Da! „… nopții nu-i e încă vremea să se sfârșească…”
ApreciazăApreciază
uneori ne ratacim strabatand labirintul intunericului din noi…
ApreciazăApreciază