Cuminecătură

Adună vise, iubite, și-apoi le sădește-n pământ
Să răsară îmbelșugată iubire cu miezul copt de cuvànt
Adună rodul apoi, leagă-l în snopi de iubire,
Frământă-i spicele blând, så ofteze de fericire
Strecoară-l prin arșița palmei flămândă de mine mereu
Ia-ți hrana vieții, iubite, din sfințenia pământului meu…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Cuminecătură

  1. iluminisme zice:

    foarte frumos, bravo 🙂

    Apreciază

  2. Pingback: Într-un suflet de copil… | Poteci de dor

  3. admin zice:

    Reblogged this on fata noptii.

    Apreciază

  4. Pingback: CuTinecătură | Souvenir

  5. Pingback: Între întrebare şi răspuns… o viaţă | Poteci de dor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s