mi-e ruga bolnavă si cântecul sec

am făcut cărare bătută de-aici până-n rai
felinarele își împiedicau luminile de trotuare colțuroase
și cădeau pe pământ zdrelindu-și genunchii
păsările destrămau văzduhul în fuioare
norii clădeau temnițe pentru vise

ploua, ploua cu parfum alb de liliac
fredonând agale o melodie de demult…

frunză verde de iubire,
anotimp de înfrunzire
lacrimă de nemurire
frunză verde de-mpăcare
înfrunzi dorul și doare
colo-n miezul câmpului
în pacea pământului
în cântecul cucului
lacrimă de așteptare
cuibărită în frunzare
doare-n piept de rai când trec
brațele când le petrec
peste umeri goi de tine
aripă de nemurire…

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la mi-e ruga bolnavă si cântecul sec

  1. Mél@nie spune:

    @”peste umeri goi de tine – aripă de nemurire…” – SPLENDID, bulversant, profund, de-obicei…❤

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s