drumul tacerii

Ma intorceam in ziua in care mi-ai lasat amintirea sa moara
Am vazut-o pierzandu-se-ncet, ca un fum de tigara
N-am strigat-o, m-am apropiat de tampla sub care
O pastrasesi cu drag, cel mai pretios dintre odoare
Am sarutat-o usor, cu teama instrainarii pe buze uscate
Si am plecat sa-mi petrec amintirea spre moarte

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la drumul tacerii

  1. Mél@nie spune:

    bine-ai revenit, Fraguta…❤

    Apreciază

  2. fatadefragi spune:

    Ma bucur sa te regasesc, Melanie! Te imbratisez!

    Apreciază

  3. araoimi spune:

    Ma regasesc in „drumul tacerii”…spre moarte a plecat cineva drag mie.
    Multumesc ! Seara frumoasa,🙂

    Apreciază

  4. araoimi spune:

    Mulțumesc. A trecut ceva timp de atunci.
    Avem puterea sa depășim momentele grele, spiritual trăim intre Univers și Pământ.
    O noapte liniștită ! 😊

    Apreciază

  5. araoimi spune:

    😊 O noapte liniștită și ție !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s