Vals

Însufleţite drumuri călăuzesc spre suflet parfum de tei în floare.
Te-aşezi pe-o banca veche, cu lemnul scorojit şi-o-mpodobesti cu-n trandafir ce-l porţi cu tine ca pe-un sărut de fată îmbobocit.
Aprinzi o ţigară şi o melodie începe să-ţi cânte în gânduri. O sorbi pe-ndelete ameţindu-te ca de-un vin uitat într-o cramă veşnicii la rând. O fantasmă dansează adunându-şi trupul din parfum de nebună-nflorire. Închizi ochii şi o laşi să-ţi amestece anotimpuri în minte, să-ţi alerge prin vise râzând fericită, ducând cu sine melodia departe, în nemurire…

Se înnoptează şi-n aerul rece al înserării teiul îşi împrăştie povestea. Eşti acolo, aşezat pe o banca, îngândurat, împrăştiind alene fumul unei ţigări. Aştepţi.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Vals

  1. Poteci de dor spune:

    Ce imagine frumoasă. Chiar dacă aşteptarea asta e… aşa cum e, tabloul e superb!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Mia spune:

    Ce frumos! Obişnuiam şi eu demult să scriu în stilul ăsta. Păcat că m-am oprit!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s