Arhive pe autori: fatadefragi

Ninge… Ca și când cerul ar vrea sa bandajeze durerile noastre lumești… Mărțișor îmi strecoară în suflet teamă și surâsul lui este schimonosit de durere… Ghioceii împrăștie în lume miros de pucioasă și primăvara s-a întors din drum…Vino aici!… ți-aș … Continuă lectura →

Să dormim, iubite. Ne-a rămas iubirea cuibarită într-un ceas care nu mai știe să numere clipe. În ceasornicul îmbătrânit, a cărui inimă pentru noi nu mai bate, Să ne lăsăm timpul să adoarmă visând la eternitate.

E prea târziu, iubite, să m-alungi Îți curg prin vene amintiri cu mine Nu e venin mai dulce să-ți aline Tristețile când nu poți să le-atingi Așază-te pe prispa unui gând Alintă obraji de noapte-ntunecată Mă cheamă iar, soptit, ca … Continuă lectura →

Felinare împrăștie pe pământ lumini ruginite Noaptea, înfășurată in voaluri cernite tivite pe poale cu sclipire de stea adoarme sprijinită de tâmpla mea…

Taci, vântule… Nu mai boci printre crengi Plecata-i demult, nu-ți aude chemarea Nu mai trânti ușile nopții strigând Se sfărâmă povești Când ti-ascult frământarea Vântule… taci… Ce să-i spui când n-aude Când de foșnet străină-i Și nu are glas Cu … Continuă lectura →

Locul in care adorm stelele si-aminteste de noi Sărutările cerului ce-mbujorau cândva obraji de fragedă câmpie povestesc despre fecioare încununate de maci și de ploi poleindu-le umerii goi, de foșnet împrăștiind miresme de dor pășind in vârful picioarelor peste creștet … Continuă lectura →

Nu s-a întâmplat nimic. S-a stins o vrajă. Timpul şi-a agăţat poalele în ghimpii uitării, s-a învârtit o vreme în loc şi-apoi a căzut. Toate clepsidrele s-au spart şi cioburi s-au amestecat cu secunde cândva preţioase. Plaje cu nisip sclipitor … Continuă lectura →

O uitase timpul intr-o scorbură a minții lui Întâmplare nepetrecând secunde in ceasornic Respirație întretăiată sprijinindu-si căderea pe fluturii nopții Abis ciobit de anotimpuri bezmetice Stol de pasari cu zboruri fugare Cireș cu albul sfâșiat de o suflare Rouă înghețând … Continuă lectura →

Ia primăvara aceasta in palme Sărut-o. N-o să te știe O să privească mirată Cum dinr-o îmbrățișare Îi zvâcnesc zboruri prin vene Și-i cresc aripi de păpădie Strânge în brațe copacii. Auzi cum dansează In seva lor dorul De floare, … Continuă lectura →

Purtam in suflet veșnicii bolnave Toți vracii clătinau din cap când ne vedeau Ne apăruseră stele pe trup Din ochi curcubeie incomplete ne răsăreau Mie-mi lipsea rosul, lucru pentru o iubire esențial Tu purtai prea mult negru, cred că te … Continuă lectura →

Îți amintesti taina îngerilor? Am descoperit-o  intr-o noapte Când adunam stele si le striveam miezul fierbinte-ntre șoapte Veniseși înfrigurat, cu o jumătate de lună in desagă De-atata dor uitaseși gustul parfumat de fragă Iarna-si incrustase pe trupul tău memorii Ți-am … Continuă lectura →

Ninge copilăreşte, alintat, mofturos, ninge peste poveşti, peste vise, peste drumul spre tine Ninge apăsat, răvăşitor, cum un sărut se răzbună împrăştiind furtună  prin tine,  prin mine Ninge ca la început de lume, aproape barbar, învolburat, ninge bărbăteşte, liber, tandru, … Continuă lectura →

Îmi e dor de tine. Nu-i nimic la fel Sunt ca un cocor ce-a amânat să plece A venit înghețul crâncen peste el Cerul s-a îmbrăcat in plumburiu si-i rece. Și mi-e dor de tine neconvențional Așa cum bezmetic zboară … Continuă lectura →

Stelele au închis obloanele cerului și vântoase se zbat în încleștarea nopții. Îngeri aprind tăcuți candele la icoana fiecărei amintiri. Ard…

Nu-mi trebuie fărâma de lut ascunsa-n tine  Când stiu ca porți in suflet înfloriri Din raiul tău ciorchine cu ciorchine Cules-am gustul dulcii nemuriri Vezi? Ne  zâmbesc cocorii a plecare Azi cerul va plăti lutului vamă Pictată dintr-o simplă întâmplare … Continuă lectura →

De-aș fi venit in fiecare seară Din trunchi ciuntit să lăstăresc vioară Cu foșnet din înmugurire tandră De-aș fi încolțit in visele-ti, Ciuleandră Din aripile-mi platoșă să-ți fac De-o amurgi iubirea să-ți fiu leac Si, adormind la rădăcina unei nopți … Continuă lectura →

Însufleţite drumuri călăuzesc spre suflet parfum de tei în floare. Te-aşezi pe-o banca veche, cu lemnul scorojit şi-o-mpodobesti cu-n trandafir ce-l porţi cu tine ca pe-un sărut de fată îmbobocit. Aprinzi o ţigară şi o melodie începe să-ţi cânte în … Continuă lectura →

Ni se dăruieşte în verde încărunţire Anotimpul ploii, rodnic în iubire Mă întorc în locul unde s-au născut Curcubeul, visul, umbra primului sărut Prima mângâiere, primul rămas bun, Dorul, gândul, calea primului suspin Te găsesc acolo, între gene-ascuns Tainică-ntrebare fără … Continuă lectura →

Cineva imi umbla noaptea prin vise Cu pasul greoi si cu gânduri ascunse Scormonesc prin sertare mâini noduroase cu degete lungi Strigându-mi dintr-o mie de guri să nu te mai iubesc ca atunci Nu stiu ce vrea, de ce  imi … Continuă lectura →

Vino Floare îmbobocita Din spaime De il ridică Vino Vânt, Vino Furtună Să îi aduci Veste bună Curcubeu Înaripat Întoarnă-mi-l Din păcat Lângă Vatra dorului La cuibul Norocului

Am început sa construiesc un Rai din care poti pleca de vrei ori poti sa stai. Nu stiu cum fac, din neglijenta poate, imi ard si visele si  Raiurile toate. Raman doar cu un lot de Cer încenușat, pustiu mereu, … Continuă lectura →

Se cunoscuseră demult, la o loterie a amintirilor. Lui îi plăcu simplitatea ei împodobită cu maci ce tresăreau la fiece privire pe care i-o arunca. Atât de mult o voia încât a prins-o de mână strecurând-o în buzunarul cu amintiri. … Continuă lectura →

Sunt steaua răsărită in lacrima- ți fierbinte De-atata vreme nu-ndrăznește Inaltul să mă ceară Lutul mi-e Cer, imi strigă noroiul „Ia aminte!” Desi doar strălucire am fost in călimară Si de atatea ori ți-am fost rostire, Si adormit-am stat sub … Continuă lectura →

Sunt vecină cu ploaia. Ne bem cafeaua impreună în dimineți vineții când rătăcită de vise, cu ochii deschiși incă mai cred c-ai să vii. Sunt vecină cu ploaia, îmi zâmbește cald ropotind pe trotuar și mi-e dragă când mângâie blând … Continuă lectura →

Îmi plăcea pieptul tău când îl simțeam zbătându-se sub tâmplele mele Adapostit de păru-mi răvășit de arșița vreunui gând nerostit Îmi plăceau palmele tale trasând dorințe cu forme perfecte printre tăceri inegale Peste freamătul iscat de căldura unui sărut în … Continuă lectura →

Mergeam adeseori sa dorm in cer. Nopțile își deschideau porțile înnegrite si ma lasau sa pășesc pe meleaguri sfințite. Mirosea a iubire pe fiece cale, mi-era ușor sa ajung pana la visele tale. M-asteptai totdeauna. Cu o clipa-nainte imi pregăteai … Continuă lectura →

Această dragoste goală sădită în sufletul tău ca o ciutura însetată ori ca un ecou ca un miez de lumină tivit de-nnoptari, ca un cuib de înger, cu ciuntite aripi de dor, ca parfumul unei flori strivită de încă sămânţă, … Continuă lectura →

Fereastra larg deschisà mã întâmpinã cu rãcealã. Frunzele se zbat palide în bãtaia vântului furios. Deasupra felinarelor cerul ísi întinde întunericul cu asprime. Mi se face frig… Îmi asez pledul pe umeri si el mã îmbrãțisează sporindu-mi înfrigurarea. Închid ochii … Continuă lectura →

Şi-i pace, în sfârşit… Se-ntinde leneş umbra unui răsărit În vază florile au înviat De când parfumul tău le-a sărutat Azi dimineaţă roua din grădină Vestea o zi cu limpede lumină E încă verde-n jur, tomnatică adiere Îmi toarce-n gând … Continuă lectura →

te-am spus trecutului care mi te-a descris flacăra ca cea pe care am văzut-o în vis te-am spus deşertului care nu contenea să-mi spună că arde dogoarea din inima ta te-am spus izvorului din care-am băut şi-am aflat că în … Continuă lectura →

alintate curge-vor şoapte aşezate cuminţi de-a lungul drumului ce ne desparte între mătasea credinţei şi rătăcirea dorinţei ierta-ne-vom nemurirea odihnind-o într-un veşnic sărut

O să îndrăznesc să te scriu într-o zi. Să te ating cu degete tremurânde, cu teama fericirii pe buze să-ţi ating tâmpla uşor… cu sărutul înaripat până la sufletul tău o să zbor. O să îndrăznesc într-o zi să te … Continuă lectura →

Ma intorceam in ziua in care mi-ai lasat amintirea sa moara Am vazut-o pierzandu-se-ncet, ca un fum de tigara N-am strigat-o, m-am apropiat de tampla sub care O pastrasesi cu drag, cel mai pretios dintre odoare Am sarutat-o usor, cu … Continuă lectura →

Mă îmbăt cu parfum de tei îndoit cu tàcere… Te iubeam într-un fel, așa cum teiul își iubește parfumul dar și-l împrăștie-n vânt, bucurie a tuturor Într-un fel erai al meu înainte de-a fi al oricui, înaintea cerului si-a astrelor … Continuă lectura →

am făcut cărare bătută de-aici până-n rai felinarele își împiedicau luminile de trotuare colțuroase și cădeau pe pământ zdrelindu-și genunchii păsările destrămau văzduhul în fuioare norii clădeau temnițe pentru vise ploua, ploua cu parfum alb de liliac fredonând agale o … Continuă lectura →

Ploile și-au împlinit porunca: pamântul mustește lumină sub apăsarea pașilor. Izbăvite de întuneric, primăveri se veselesc alergând prin seva copacilor făcând mugurii să pleznească de fericire, închinându-se alb către Cer. Veni-vor dulci binecuvântări dintr-acolo… Vino! Poruncă-i să zămislim Raiul in … Continuă lectura →

nu mai știu când mi-e dor… inchid pleoapele strâns și-n mine ard nopți nopțile-n care trupul meu își căuta rostul în palmele viselor tale in care freamatul gândurilor înmugurite sfâșia drumuri nebătute și împărțea prin noi mii de cărări știu…nu … Continuă lectura →

Am fost la târg ieri Toți precupeții vindeau muguri de primăveri Muguri timizi, pufoși, moi și calzi, Abia mijiți feciorelnic dintre zăpezi Erai și tu, te-am zărit prin mulțime Așteptai ca o primăvară anume să se uite spre tine Să-i … Continuă lectura →

e-aproape moarte… e pasul tulbure prin glodul drumului ce ne desparte de aceea am ales cerul am făcut pact cu toate astrele lui să mă strecoare într-o bătaie a inimii tale când privești un amurg sau când asculți un cântec … Continuă lectura →

Orfani de vise adună povești Le frâng pe genunchii vorbelor ca pe surcele Socotind c-ar putea aprinde Infernul cu ele Înșelătoare părere… E mult de când l-am stins cu un sărut Neștiut Nuntitu-s-au teii cu trup de plop Împodobindu-l cu … Continuă lectura →

Atat imi lipsesti: cat sa pot respira pacea cuvintelor din linistea ta Cat sa-mi pot aminti de ce dupa noapte se naste o noua zi Imi lipsesti dinspre vise, dinspre nori, dinspre soapte, Imi lipsesti, adunare cand totul in jur … Continuă lectura →

Cerul imbufnat si-a acoperit fata cu palmele cetii si tace… L-am rugat sa ma lase sa aprind stelele dar m-a izgonit cu un gest scurt, repezit… Cand stelele sunt pedepsite nici ingerii nu cuteaza sa umble… Isi pleaca genunchii si … Continuă lectura →

aștept o scrisoare venind din trecut, dinspre zei… amurgul conturează palid copacii înghețați… năluci se-adapă încă din amintirea înserării din cer cad pe zăpadă umbre rupte din cuvânt liniștea stă încuiată între pereți scorojiți de zvârcolirea muțeniei dar suntem împreună, … Continuă lectura →

ce toamnă bolnavă… îmbujorate de febră frunzele delirează în zborul lor… poartă aripi de îngeri și se-naltă spre cer din nor în nor… dar toamna aceasta șchioapătă, zborul i se zbate în trupul rănit… a învățat să iubească silabisind de … Continuă lectura →

bat clopote… strigă cuvinte, se-mpiedica gânduri ce-aleargă grăbite, culorile pier strivite de asfalt… pe trotuare șchioapătă amintiri de-un alb-negru rănit, experții analizează sintactic iubirea, o despart în fraze, în propoziții atent ticluite, îi caută miezul să-l disece în silabe sterpe, … Continuă lectura →

Târâi după mine un curcubeu ruginit Se trântesc porțile cerului în urma mea Prin gaura cheii mă urmărește un ochi ciacâr Îngerii te-au ales fără să tragă la sorți Firește, aveau dreptate, erai purtător de aripi, Uneori mi le împrumutai … Continuă lectura →

Fluturii nopții încătușează amurgul… Copacii își strâng frunzele cu înfrigurare la piept ca pe-o pecete, să le poată gândi când nu vor mai putea să foșnească… Acum le iubesc cel mai mult, în nopțile acestea în care se pregătesc în … Continuă lectura →

Nici nu știu când s-a înnoptat… m-am uitat înfășurată-n tăceri la fereastră… amintirea unui amurg pătează încă cerul în depărtări. Cred că au ațipit și anotimpurile… pesemne atunci te-ai strecurat printre ele lăsându-mi mâna să cadă în gol, ca un … Continuă lectura →

Fluturii-si leapada aripile si se preschimba-n povesti Metamorfoza lor incercaneaza zile si nopti, schimba rosturi ceresti Viscoleste peste vara cladita cu truda iubirii Umbra-mi straina de trup arde pe altaru-amintirii Sub talpa ranita de drumul spre Rai cresc maci inflorind … Continuă lectura →