mai am cateva farame de secunde si un manunchi de ganduri nerostite incremenite in tacere
mai am cateva vise ratacitoare ce se agata cu indarjre de niste clipe efemere
mai am atat de putin, abia mai zaresc amintirea minunii care ti-am fost
azi nu-ti mai sunt nimic, nici macar timp al tacerii injumatatit fara rost
ard chistoace de iubire sublima si ma imbat cu parfum de trecut
astazi doar atat mi-a ramas…am gasit pe unul, aproape stearsa, urma unui sarut
am sorbit cu nesat, am inchis ochii incercand sa fac drumul spre iubire intors…
s-a sfarsit prea curand, abia i-am simtit gustul ca s-a stins ca si cand n-ar fi fost
privesc cerul si mangai vantul ce se-nvaltoara alene printre frunzele arse de soare
te scrisesem pe ele, sa te am langa mine, fosnet de-amintiri vorbitoare
te sorbeam dimineata,cand erau frunzele incarcate de roua
astazi stiu, frunzele-acestea asteapta doar toamna peste ele sa ploua
Pingback: Frunzele dorului « Cuvinte Răvășite
dor… rimeaza cu: mistuitor, ucigator, triumfator…
ApreciazăApreciază
O, da!… un cuvant pe care il purtam strans legat de suflet… un cuvant care aduna in el lacrima, zambetul, scurta clipa de fericire…
ApreciazăApreciază
si lipsa, absentza… temporara sau definitiva…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
intr-adevar… si multe altele, deopotriva… un manunchi de sentimente adunate intr-un cuvant…
ApreciazăApreciază