„Fragoste, dragostea fetei de fragi, uite un cuvânt pe care l-am născocit anume pentru tine.”
Cum să lași o lacrimă să cadă
In pustiul unei veșnicii?
E clepsidra de cuvinte seacă
A-nțeles că nu mai știi să vii
Când târziul dorul și-l petrece
In caleașcă fără bidivii
Cum să îi șoptesc inimii, oare,
Că e scurtă calea intre veșnicii?
La mulți ani cu întârziere, floare de frag, fragoste, cum spui tu! 🙂
ApreciazăApreciază
Înflorească-ne pașii iubire, Fee! Te îmbrățișez cu toate gândurile mele bune!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe fata noptii.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pingback: Să mă înveți să curg (gîndâmplare) | Souvenir