pe cand toamna isi poarta inca pe dealuri podoabele fosnitoare
un ultim amurg rosiatic, melancolic, se scurge alene pe zare
intors ostenit de pe drumul zilei de zambet si nume lipsite
ingenuncheaza, se inchina tacerii si piere in adancul unei lumi obosite
-
Arhive
- martie 2022
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
fatadefragi 
amurgul toamnei readuce nostalgia verii…
http://incaunipocrit.wordpress.com/2011/11/29/sfarsit-de-toamna-nostalgia-verii-indiene/
ApreciazăApreciază
http://ariadna41.blogspot.ro/2011/10/fa-ti-carare-prin-sufletul-meu-lacrima.html#comment-form
… nostalgii…
ApreciazăApreciază
talent incontestabil, magnifique, caci autentic… merci! SPER sa-ti aduni toate minunatiile de poeme într-un volum… bonne chance&bonne continuation! 🙂
ApreciazăApreciază
Eu iti multumesc pentru aprecieri, Melanie… deocamdata gandul de a-mi aduna visele intr-un volum ramane la stadiul de vis… 🙂
ApreciazăApreciază
Am trecut pe la poarta viselor tale in strai de amurg istovit
Ti-am lasat in prag un sarut, in vazduhul rece nu l-am vrut irosit
Nu l-am semnat, de nu-l vrei arunca-l in lume
O sa trec maine iarna sa-ti las unul care te striga pe nume
Care o sa-ti ninga fulgi asteptand zambetul sa-ti rasara
Sa ma dezbraci de trista toamna, sa ma invelesti cu vesela primavara
Sa ma pastrezi vesnic inflorit la fereastra
Cuvant sadit in a sufletului tau glastra
Sa ma uzi cu o lacrima, roua cristalina in dimineata
Iar eu sa-ti raman parfum de sarut pentru o viata
ApreciazăApreciază
am deschis poarta viselor si sarutul ti l-am gasit
plecarea ti-o inteleg, gandul ti-e istovit
ti-amintesti muscata inflorita de pe pervaz?
langa ea s-a asezat cuminte sarutul, asteptand sa-i intind un obraz
dar obrajii mi se-mbujorasera, ar fi ars sarutu-nghetat
l-am imbratisat, si mi s-a cuibarit in suflet, nu stia c-o sa vina insa l-a asteptat
ApreciazăApreciază