pe cand toamna isi poarta inca pe dealuri podoabele fosnitoare
un ultim amurg rosiatic, melancolic, se scurge alene pe zare
intors ostenit de pe drumul zilei de zambet si nume lipsite
ingenuncheaza, se inchina tacerii si piere in adancul unei lumi obosite
Anunțuri
amurgul toamnei readuce nostalgia verii…
http://incaunipocrit.wordpress.com/2011/11/29/sfarsit-de-toamna-nostalgia-verii-indiene/
ApreciazăApreciază
http://ariadna41.blogspot.ro/2011/10/fa-ti-carare-prin-sufletul-meu-lacrima.html#comment-form
… nostalgii…
ApreciazăApreciază
talent incontestabil, magnifique, caci autentic… merci! SPER sa-ti aduni toate minunatiile de poeme într-un volum… bonne chance&bonne continuation! 🙂
ApreciazăApreciază
Eu iti multumesc pentru aprecieri, Melanie… deocamdata gandul de a-mi aduna visele intr-un volum ramane la stadiul de vis… 🙂
ApreciazăApreciază
Am trecut pe la poarta viselor tale in strai de amurg istovit
Ti-am lasat in prag un sarut, in vazduhul rece nu l-am vrut irosit
Nu l-am semnat, de nu-l vrei arunca-l in lume
O sa trec maine iarna sa-ti las unul care te striga pe nume
Care o sa-ti ninga fulgi asteptand zambetul sa-ti rasara
Sa ma dezbraci de trista toamna, sa ma invelesti cu vesela primavara
Sa ma pastrezi vesnic inflorit la fereastra
Cuvant sadit in a sufletului tau glastra
Sa ma uzi cu o lacrima, roua cristalina in dimineata
Iar eu sa-ti raman parfum de sarut pentru o viata
ApreciazăApreciază
am deschis poarta viselor si sarutul ti l-am gasit
plecarea ti-o inteleg, gandul ti-e istovit
ti-amintesti muscata inflorita de pe pervaz?
langa ea s-a asezat cuminte sarutul, asteptand sa-i intind un obraz
dar obrajii mi se-mbujorasera, ar fi ars sarutu-nghetat
l-am imbratisat, si mi s-a cuibarit in suflet, nu stia c-o sa vina insa l-a asteptat
ApreciazăApreciază