nopțile curcubeu din sufletul meu

rog timpul să-și deschidă clepsidra, încerc să-l sporesc… mi-am adunat toate duminicile sufletului și le-am preschimbat în nisip…
vine toamna, iubite, și eu încă mai sufăr de vise… galopant îmi colindă prin vene veri-mirese cu rochii din spumă de val, cu trup de sirene cu cercei la urechi din perechi de cireșe… nunți de fluturi ignoră granița amurgului și se refugiază în nopțile mele… bolta, ostenită, slobozește spre lume alaiuri de stele… ți-am ascuns câteva în buzunarul de la piept și inima ta le învață, răbdătoare, să strălucească… 
prinde-mă de mână… plutim… iată, ciulinii viselor se rostogolesc pe lângă noi și se fac păpădii din care cresc nori…
săruta-mă…vreau să-mi fie furtună, prea liniște-mi este…