-
Arhive
- martie 2022
- august 2020
- iulie 2020
- aprilie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2018
- august 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- noiembrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
-
Meta
Arhive etichetă: inger
vindecări
oprește, Doamne, căderea acestor frunze…mă doare când ultimul zbor le rămâne încremenit pe trotuare când aripa vântului refuză să le poarte spre cer oprește-le Timpul în loc și vindecă-le de efemer aprinde, Doamne, în ceruri, fiecăreia câte o stea și … Continuă lectura
Publicat în Uncategorized
Etichetat aripa, cuvinte, efemer, frunze, inger, minune, toamna, vindecare
Lasă un comentariu
perfectibile asimetrii
hai să mergem până în cer, am obosit numărând nopți reci pe pământ nu știu unde-i sfârșitul tăcerii și de ce toamna îngheață între frunze arzând am putea învăța orologiul să bată doar pentru noi ora neîntâmplată am putea împarți … Continuă lectura
Păcatul ales
Cerul meu poartă pecetea furtunii cuvintelor tale Miezu-i fierbinte îmi răvăşeşte punctele cardinale Dimineţile fără tine îmi sunt condamnate la noapte Botezate în Raiul Cuvintelor visele mi se transformă în şoapte Drumul poveştilor se zăreşte printre porţi larg deschise Îngerii … Continuă lectura
pe când le furam somnul Zeilor
… te-am auzit strigându-mă înnodând cu degete îngheţate primăveri într-un colţ de de-amintire… am alergat desculţă prin zăpezi şi în urme mi-a înmugurit viforul iernilor tale… mi-am încărcat palmele cu fluturi şi i-am împrăştiat peste lume … mi-este primăvară, e … Continuă lectura
Publicat în Uncategorized
Etichetat amintiri, clipe, cuvinte, de dorul tau, inger, primavara, sarut, timp, visele
5 comentarii
gând rătăcit
pribeagă sunt… prin gândurile tale n-am găsit calea, drumu-am rătăcit mi se arată când şi când cărarea dar simt cum gândurile tale-au obosit să îmi cuprindă iernile prelungi care-mi îngheaţă paşii către tine nu aparţin acestei lumi, sunt doar cuvânt … Continuă lectura
Publicat în Uncategorized
Etichetat clipe, curcubeu, cuvinte, de dorul tau, inger, iubire, iubirea, zori
8 comentarii
parfum de scrisoare
înfloresc sălciile şi malul lacului începe prelung să suspine… primăverile, când străbat drumul spre Soare fiece rază îmi aminteşte de tine de blândeţea cu care îmi înconjurai gândurile pe după umeri cu pelerina viselor tale de parfumul fericirii ascuns în … Continuă lectura
Publicat în Uncategorized
Etichetat amintiri, cuvinte, inger, palma, sarut, stele, timp
3 comentarii
Timp rătăcit
S-au uscat mările născute din suspinul cuvintelor noastre, O corabie plecată din portul iubirii tale a incremenit in al uitarii deşert Zborul păsărilor pătează cu indiferenţă întunecată orizonturi albastre Un înger îşi clatină capul privind obiectiv spre pământ cu ochi … Continuă lectura
Publicat în Uncategorized
Etichetat cuvinte, inger, iubirea, lacrima, stea, timp, umbra
27 comentarii
judecată
te port în mine ca pe-o rană care doare te bandajez în nopţi târzii cu aşternuturi reci când îmi provoci înstrăinari de dor chinuitoare mă arde gândul c-ai plecat uitând să te întorci te port in mine ca pe-o aripa … Continuă lectura
hotar
Stau lipită de zidul dintre noi şi-l ascult cum se vaită, Ţin la piept amintiri sfâşiate de dor… se-aud lupii uitării cum aleargă în haită, Miroase-a tăcere umedă, abia se mai aude şoptind pierdut cu glas răguşit Acea melodie pe … Continuă lectura
Publicat în Uncategorized
Etichetat clipe, cuvinte, de dorul tau, inger, iubirea, lumina, muri
2 comentarii
sarut
fă-ţi cărare prin sufletul meu, lacrimă de înger şi lasă-mi toamna să-ţi moară în poartă…ingroap-o cu tot fastul cuvenit şi iartă-i îndrăzneala de-a se preface-n iarnă…e prea târziu şi-i gândul arămit de-atâta zbor spre culmi neîntâlnite…se-aşterne uşor în poarta-ţi, zdrenţuit…nu-l … Continuă lectura
zbor
uneori îmi place să mă joc cu îngerii… îi țin în palmă și-i rog să mă învețe să zbor…au început să-mi crească aripi… îngerii s-au prins în joc și m-au făcut una de-a lor… august 2011